Prinи›ul Prea Frumos -

Într-o zi, la porțile palatului a apărut o bătrână gârbovită, cerșind o cană cu apă. Alaric, trecând prin curte, s-a strâmbat de dezgust. „Cum îndrăznești să-mi strici peisajul cu chipul tău brăzdat?” a întrebat el cu trufie.

Într-o iarnă geroasă, prințul a găsit-o pe aceeași bătrână tremurând lângă un râu înghețat. Fără să ezite, și-a scos mantia de catifea — singurul lucru ce-i mai rămăsese din vechea viață — și a învelit-o. PrinИ›ul prea frumos

Iată o poveste despre , un tânăr care a trebuit să descopere că adevărata strălucire nu se află în oglindă. Capitolul I: Oglinda Fermecată a Regatului Într-o zi, la porțile palatului a apărut o

Pe măsură ce faptele sale bune se înmulțeau, Alaric a uitat cum arăta. Nu mai căuta oglinzi; căuta doar zâmbete pe fețele celor pe care îi ajuta în taină. Capitolul IV: Întoarcerea la Lumină Într-o iarnă geroasă, prințul a găsit-o pe aceeași